Biodiversitate

 

Proiect finanțat în cadrul Programului RO02 prin intermediul  Granturilor SEE 2009 – 2014 –  www.eeagrants.org

Flora

14Vegetaţia acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri călduroase şi ierni moderate. Temperatura medie anuală este de 10.5oC, iar precipitaţiile medii anuale sunt de 550 mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada de inundaţii ca să germineze şi să consume substanţele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În afara speciilor ierbacee cultivate în terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca.

Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 de specii şi subspecii lemnoase şi ierboase. Pajiştile de câmpie sunt constituite din asociaţii de Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago. Există suprafeţe mai mult sau mai puţin întinse unde se întâlnesc specii de plante ierbacee rare sau pe cale de dispariţie. Astfel au fost semnalate exemplare răzleţe de Ornithogalum boucheanum, Ornithogalum pyramidale (băluşca), Xeranthemum annuum (plevaiţă), Echium italicum (cca. 100 exemplare în partea sud – vestică a comunei Pecica, în locul numit “Şanţul Mare”).

Un număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roşie a plantelor superioare din România” ca specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica, Stratiotes alloides (forfecuţa bălţii), Agrostemma githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens, Najas minor (inariţă), Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniţă), Rumex aquaticus (ştevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Salvinia natans (peştişoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenţiei de la Berna.

Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) şi frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) şi alb (P. alba) şi de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad şi a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a lungul Mureşului în aval de Arad până către comuna Semlac.

Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureşului sunt cele forestiere şi cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce priveşte suprafaţa ocupată. Speciile caracteristice zonei şi care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia) şi mai rar velnişul (Ulmus laevis) şi ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă – stejarul pedunculat nu fructifică abundent şi des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention” este cel mai important.

 

 

Fauna

 

1Mamiferele mai importante sunt cerbul (Cervus elaphus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), vidra (Lutra lutra), liliacul de seară (Nyctalus noctula), pârşul de alun (Muscardinius avelanarius), popândăul (Spermophylus cytelus) etc.

Pot fi întâlnite peste 200 de specii de păsări, marea lor majoritate protejate, aria protejată fiind declarată la nivel internaţional ca Arie de Importanţă Avifaunistică Câteva dintre aceste specii sunt: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), dumbrăveanca (Coracias garrulus), raţa cârâitoare mică (Anas querquedula), barza neagră (Ciconia nigra), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), egreta mică (Egretta garzetta), lăstunul de mal (Riparia riparia), prigoria (Merops apiaster), ciocârlia (Alauda arvensis), codalb (Haliaeetus albicilla), sturzul cântător (Turdus philomenes) etc.

Herpetofauna (amfibieni şi reptile) este bogat reprezentată, datorită caracterului de zonă umedă a luncii Mureşului. Specii ca: brotăcelul (Hyla arborea), buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina); broasca de lac (Rana esculenta), tritonul crestat (Triturus cristatus), şopârla cenuşie (Lacerta agilis), năpârca (Anguis fragilis), broască ţestoasă de apă (Emys orbicularis) pot fi întâlnite frecvent în interiorul parcului.

Cele 50 de specii de peşti fac din lunca Mureşului inferior cel mai bogat segment al Mureşului, din punct de vedere al ihtiofaunei. Amintim aici: somnul (Silurus glanis), cega (Acipenser ruthenus), zvârluga (Cobitis taenia), răspărul (Gymnocephalus schraetzer), ţiparul (Misgurnus fossilis).

În arealul Parcului Natural Lunca Mureşului pot fi întâlnite foarte multe nevertebrate şi plante. Nevertebratele au fost mai puţin inventariate până în acest moment, însă putem aminti specii ca: rădaşca (Lucanus cervus), melcul de livadă (Helix pomatia), scoica de râu (Unio crassus), libelule (Ophiogomphus cecila, Coenagrion ornatum).